duminică, 24 mai 2015

Ochii tăi dezvaluiau iadul , iar eu începeam să iubesc căldura din ce în ce mai mult .


Nici nu mai știu despre ce vorbeam ... Dar ceva îmi spune că tot despre el vroiam să scriu ... așa cum fac întotdeauna  ... Probabil aș putea vorbi o viață întreagă despre momentele pe care le-am petrecut împreună . Acele câteva momente  au fost nici mai mult , nici mai puțin decât întregul meu vis.
Ascultă ce îți zic !
Infinitul există . L-am privit de atâtea ori și nici măcar nu mi-am dat seama . L-am privit în zâmbetul , în ochii lui  .El există ,  prietene ! Există ! Și numai o femeie  ți-l poate arăta, iar tu numai unei femei i-l poți dezvălui .
 Să îți zic că m-ai prostit de cap e prea de tot , să las de la mine și să tac , iarăși nu e bine ..
Tu , dragă jurnalule, ascultă-mă și încearcă să îmi transformi gândurile în cuvinte ...
Cuvinte ce niciodată nu am putut să le zic din prostie , orgoliu și teamă ... Cuvinte ce trebuie să ajungă acolo unde le era locul lor demult timp iar acum stau prăfuite și aruncate câte unul prin toate colțurile  gri ale sufletului meu ...
  Ești drogul meu perfect ... Sunt dependentă de tine așa
cum  un fumător înrăit nu poate să lase țigara... Ciudată comparație , știu .. Ești substanța ce mă ține într-o  euforie totală de fericire și extaz atunci când e lângă mine și lipsa ei mă face să înnebunesc atunci când nu o mai am ...
Nu , nu am băut nimic  și nici nu am tras ceva pe nas... Sunt doar niște gânduri scrise spontan acu la 00:00 .
   Îți faci efectul într-o secundă mai ceva ca un pahar de vin vechi de 60 de ani .
Ochii tăi dezvăluie iadul , iar eu încep să iubesc căldura din ce în ce mai mult . Lasă-mă  să îi mai întâlnesc odată și jur că vei uita pentru câteva momente de tot absolut , așa cum și eu acu am uitat de tot și de toate și m-am afundat în aceste rânduri  și rânduri , scriind într-una după miezul nopții...
Uite : am greață , cearcăne și kile-n minus, de parcă atunci când ai plecat ai lăsat în mine-un virus ... Nu te-am rugat să pleci , poate nici nu ai vrut , eu am fost cea care a făcut lucrul ăsta . Eu am pus totul în bagaj și am dispărut , nu am fost deacord , dar am plecat . Știu că nici tu nu te vei întoarce , dar , dacă totuși o vei face , te rog să nu aduci cu tine și amintirile . Nu îmi aminti că te-am iubit de 100 de ori în 1000 de feluri . Nu mă face să mă pierd în brațe străine ca să uit atingerea mâinilor tale .
   Nu mă face să regret că nu pot să mă rup de tot ce ne leagă ...

Întoarce-te în ziua în care amândoi am ales să lăsăm totul și să fugim ... Unul într-o parte și unul într-alta ... Întoarce-te  în ziua în care am ales să pun orgoliul înaintea ta și a iubirii și dă-mă cu capul de pereți .
Am simțit nevoia să spun asta , că sunt nebună e puțin zis ... Vezi , încă există un loc în mine unde amprentele tale încă mai există , parfumul tău încă persistă iar vocea ta încă e un ecou în mintea mea . Acesta este locul în care o parte din tine va fi întotdeauna o parte din mine ..
Nu scriu aberații aici dar nici nu vreau să umplu pagina asta cu lucruri inutile și plictisitoare .
  Asta a fost totul , My Golden Boy , poate ar fi multe încă de zis sau poate nimic, poate va urma un nou articol , poate se va stopa aici .
Atât vreau doar , să fii fericit ,  extazul și nebunia mea .
    With Love .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu